Intr-o carte obsura din 1973 intitulata “Flash Crowd” autorul de SF Larry Niven descrie cum o disputa dintr-un mall, care din intamplare este redata de catre o echipa de la stiri, se trasforma intr-o revolta. Situatia se intensifica atunci cand se transimte in direct acest eveniment si omenii folosind tehnologia disponibila la acea vreme (teleportarea) ajung instantaneu la fata locului.

Treizeci de ani mai tarziu, în luna mai a anului 2003, a fost organizata în Manhattan, de către Bill Wasik - senior editor la Harper’s Magazine, o miscare care chema oamenii sa se adune. A fost o nereuşită. Apoi, pe 3 iunie 2003, a fost organizat un al doilea “Flash Mob”, de data aceasta reunind peste 100 de persoane. Wasik a explicat că vede Flash Mob ca pe un experiment social, ca mod de amuzament.

Evenimentul a fost primul dintre fenomenele “flash mob” prin care o multime “inexplicabila” se aduna la un moment dat intr-o locatie prestabilitata (prin SMS sau email) si executa anumite activitati avand la baza o coregrafie comuna. Incepand cu anul 2003 fenomenul devine global, ajungand si in Romania prin celebrul “Ciocul mic si joc de glezne” din fata TVR-ului, o miscare protestatara importiva cenzurii care se practica in TVR la acea vreme.

Ce este flash mobbing?

Dictionarul Webster's New Millennium Dictionary of English, defineste flash mob ca un grup de oameni care apare (aparent spontan) intr-un loc public, desfasoara activitati iesite din comun si apoi de disperseaza subit. O alta descriere este cea facuta de catre postul de televiziune CNN: flash moburile sunt “glumeti adunati gramada care la un moment stabilit fac o activititate fara sens si apoi se disperseaza”

Urmatoarele caracteristici par sa fie inerente in toate definitiile pe care le-am studiat:

• relativa spontaneitate

• masa critica este mai importanta decat numarul (orice numar de oameni aflati intr-un contact social pot executa un flash mob)

• organizare extrem de detaliata (designul grupului definit prin simplictate si eficienta in organizare )

• fenomen benign (evenimentul si consecintele acestuia sunt frivole, distractive si nu distructive)

• viralitatea (replicabilitatea si scalabilitatea)

Pana in prezent se estimeaza ca au fost organizate sute de flashmoburi, apropiindu-se de mii in toata lumea, de la cele mai bizare, cand toti participantii la actiune au fost imbracati ca personajul Neo din Matrix, in Moscova¹, ca forma de protest impotriva lui Putin, pana la formele cele mai clasice, ca de exemplu cel din Constanta² cand 200 de tineri, asezati in sir indian au urmarit o persoana care a intrat intr-un mall. Cele mai multe se gasesc descrise pe Wikipedia sau postate pe site-ul de videosharing YouTube. Una din cele mai active organizatii in organizarea si promovarea fenomenului este Improve everywhere³, ce organizeaza lunar cel putin un astfel de eveniment.

De ce flash mob?

De ce ne adunam?

Avand in vedere ca nevoia de apartenenta, de a fi parte a unui grup, este adanc inradacinata la cele mai multe animale dar si la specia umana, nu ne surprinde ca in continuare cautam acelasi lucru, in ciuda fragmentarii sociale din epoca contemporana. In principal participarea la flash mob, din perspectiva mea, este direct legata de doi factori cruciali care favorizeaza aparitiei fenomenului:

• dorinta de socializare

• accesul la noile tehnologii.

Flash mob este un nou tip de asociere, in grupuri emergente, semi-organizate, care nu implica prietenie, inscrierea ca membru sau o anumita valoare. Totusi, asa cum scrie si academicianul american Paul Resnick⁴, “este gresit sa il consideram doar un capriciu”, pentru el semnificatia reala a multimilor de acest fel sta in modul in care tehnologiile ne ajuta sa dezvoltam comunitati in jurul nostru cu oameni pe care nu ii cunostem, "omenii au incredere unii in altii si coordoneaza activitati impreuna ... fara ca macar sa devina prieteni sau sa se cunoasca". Implicatiile sunt clare, noile tehnologii schimba modul in care societatea opereaza prin creativitate si spontaneitate folosind faciliatile de comunicare si colaborare pe care acesta le pune la dispozitie. Ele vor oferi in viitor noi posibilitati si mai multa putere utilizatorilor individuali.

Dar de ce acesti oameni fac ceea ce fac? E mai bine sa pari extraordinar in grup sau stupid de unul singur?

Cred ca nu exista, un argument mai presus decat faptul ca acesti flash moberi nu ar face nici unul dintre gesturile sau actele pe care le fac intr-un flashmob de unii singuri. Singur arati alienat daca: ai umbla fara pantaloni in metro, daca te-ai inchina la o fantana arteziana, daca ai sta nemiscat in gara Grand Central, etc.

Asa ca am cautat argumente la Gustave LeBon, care argumenteaza: comportamentul colectiv vine in principal din privilegiul anomimitatii care iti este oferit de multime. Grupurile sunt inclinate sa se polarizeze catre extreme si sa devina extrem de increzatoare in credintele si actiunile lor pe masura avansarii in timp. Ca rezultat, flash moberii pot cauta actiuni extreme, pot executa schimbari radicale in comportamentul lor ca indivizi, pot sa isi asume teluri mult mai inalte decat ar face-o daca ar fi reprezentati doar la nivel de indivizi.

O alta fateta descrisa de LeBon Gustave este si sugestibilitatea de care da dovada grupul si tendita acestuia de a avea o “inteligenta” proprie care nu este data de suma trasaturilor indivizilor care o compun. Astfel grupul isi muta focusul de pe indivd pe scopul grupului. Prin faptul ca actioneaza ca si grup se produce un fenomen de difuzie a responsabilitatii. Este dificil sa identifici si sa tragi la raspundere un individul responsabil atunci cand vorbim de o miscare colectiva.

Variatii ale flash mobbing-ului

Incepand cu 2003 flash moburile au evoluat in diferite directii, exista cateva variatii care pot fi relationate cu flash moburile “clasice”, totusi o taxonomie stiintifica nu exista in domeniu. Am ales sa rezum prezentarea tipurilor de flash mob-uri care au fost dezvoltate pana in prezent, facuta de catre James Neil⁵:

• Smart Mob-urile: este un termen generic institutionalizat de catre Howard Rheingold⁶, care se refera la o auto-organizare sociala mediata de catre tehnologie care implica un comportament inteligent emergent.

• Guerilla Gardening: in care grupul (de obicei ecologisti) transforma radical un spatiu public prin gradinarit/plantat si ecologizat, de obicei peste noapte.

• Team Buying (sau 'Tuangou'): in care indivizii care doresc sa achizitioneze un anumit produs de la un anumit magazin isi dau intalnire pe internet, se duc la magazin in acelasi timp si cer o reducere colectiva pentru cumparare en-gros.

• Culture Jamming: grupuri care fac o declaratie sociala prin comportament intentionat iesit din norme astfel atragand atentia asupra (non)valabilitatii normlelor sociale asumate.

• Critical Mass: grupuri care isi “iau inapoi drepturile”, deobicei se manifesta ca si biciclisti care prin numarul lor blocheaza intentionat stratzile, astfel ele sunt redate inapoi oamenilor.

• Street Theatre, Psihodrama si alte forme de teatru participativ sau neconventional.

• Political and Economic Flash mobbing se arata la orizont. Se poate ca Revoltele din Cronulla si marsul calugariilor din Bruma sa fie o alta forma de flash mob?
  
  
  

Directii in viitor?

In Filipine, 2001, regimul lui Joseph Estrada este dat jos in mod pasnic de o multime care a fost informata prin SMS. In Budapesta, 2006, peste 200 de oameni au invadat strazile cu bicilete, circulatia a fost paralizata. In 2005 Ford si Sony organizeaza flashmoburi cu caracter comercial iar in 1920 un flash mob a executat operatiuni de vanzare si cumparare care au destabilizat piata financiara din SUA. Care poate fi noua directie?

In acest moment exista doua curente care studiaza comportamentele multimilor: cei care vad in multimi monstri agresivi si cei care cred ca pot fi implicati in activitati cu un anume scop - de la prezicerea numerelor la loto pana la inventarea unui nou vaccin (James Surowiecki, The Wisdom of Crowds). Dar flash moburile, spre deosebire de celelate grupuri, depasesc cadul conceptual si legal pe care noi il acceptam ca si ratiunea ultima a - “de ce oamenii se aduna in grupuri”. Este ilegal sa faci un miting in spatiul public fara aprobarea autoritatilor, dar e la fel de ilegal sa intri intr-un magazin, sa faci o activitate scurta, fara sens, si pana sa se decida cei din jur ce ar trebui sa faca, tu sa dispari?

Cateva intrebari pentru noi toti:

• Putem sa vedem si alte aplicatii ale designului simplu si eficient, in care multimea se auto-organizeaza? Deja sunt metode de facilitare folosite cu succes in management care au preluat principiile auto-organizarii (Open Space Technology, Organizatiile P2P, Comunitatile IT)

• E nevoie de o studiere mai indeaproape a lor?

• Sunt doar o moda sau vor evolua?

• Vor fi politizate flashmoburile?

• Pot ele cauza dezechilibre sociale sau economice?

• Sunt ele in mod necesar benigne?

• Pot fi ele manipulate?

Concluzii

Acum cand marsurile de protest trebuie sa primeasca aprobare de la autoritatile locale si trebuie sa se desfasoare intr-un spatiu dinainte stabilit, cand viata noastra civica se pretrece dupa un scenariu predeterminat, a aparea intr-un spatiu public in mod spontan, neanuntat si fara vreun motiv aparent ar putea fi catalogat drept subversiv.

Autoritatile din ziua de azi vor observa ca le va fi din ce in ce mai greu sa controleze multimile, lumea in care traim, si sa tina pasul cu noile grupuri extrem de mobile, care detin avantajul tehnologic. Tehnologia nu numai ca va oferi suportul logistic si tactic, dar ofera si un scop impartasit. Aceste multimi nu sunt doar un rezultat al avantajului tehnologic, ci ele sunt in sine o tehnologie care va evolua si foarte curand se va transforma in urmatoarea revolutie sociala.

Referinte web si bibliografie:

• http://www.cnn.com/2003/TECH/internet/08/04/flash.mob/

• http://en.wikipedia.org/wiki/Flash_mob

• http://www.flashmob.co.uk/

• http://groups.myspace.com/appleflashmob

• Collective Behavoiur – Wikipedia

• The psychology of crowd dynamics, Stephen Reicher – academic paper

• Flash mobs: Social influence in the 21st century, Published in: Social Influence, Volume 1, Issue 4 December 2006 , pages 301 - 315

• Social Psychology: Convener's Blog

• http://7125-6666.blogspot.com/2007/10/flash-mobbing.html

• Follow the Crowd: Tom Vanderbilt on New-Model Flash Mobs, Magazine article by Tom Vanderbilt; Artforum International, Vol. 42, Summer 2004.

• It's Time to Get Flash: Strangers Agree to Gather in a Designated Place, Perform a Vaguely Artistic Stunt, and Promptly Leave. It May Seem Utter Nonsense, but It Has Serious Implications for the Future of Politics. Contributors: James Crabtree - author. Magazine Title: New Statesman. Volume: 132. Issue: 4655. Publication Date: September 15, 2003.

• http://www.si.umich.edu/~presnick/

• http://youtube.com/results?search_query=flash+mob&search_type=&search=Search

• http://edition.cnn.com/2007/TECH/06/04/flashmob.lynchmob/

• http://www.telegrafonline.ro

• http://slashdot.org/article.pl?sid=03/07/25/0146250&mode=thread&tid=133&tid=186